Uun suflu nou trece iarăși prin acest blog! Și readuce, pentru început, povestea cu care îmi plăcea să pregătesc trecerea spre o nouă săptămână de activitate. În această seară, tocmai ce mi-am reamintit o poveste citită ceva mai bine de un an, care m-a făcut să mă gândesc la lucrurile mici pe care le facem într-o viață de om, la pașii mărunți care duc spre un drum ce devine până la urmă „major”. Iată povestea pe care o împărtășesc în pragul unei noi săptămâni:
Prețul corect
Cândva, un rege călătorea prin ținut cu oamenii săi și ajunse într-un loc pustiu, în munți, unde nu erau nici măcar micile și jalnicele colibe de păstori.
Bucătarul suveranului se plânse: „Nobile sultan! Sunt aici ca să îți satisfac toate poftele. Dar în bufetul nostru nu avem nici cel mai mic grăunte de sare. Și, fără sare, mâncarea are gust groaznic. Nobile sultan, ce să mă fac?”
Sultanul îi răspunse: „Du-te înapoi în cel mai apropiat oraș. Acolo vei găsi un negustor care are de vândut sare. Dar fii atent să plătești prețul corect și cu nimic mai mult decât se obișnuiește”. „Nobile sultan, răspunse bucătarul, ai în cufărul tău mai mulți bani decât oricine altcineva în lume. Ce importanță are pentru tine dacă plătesc puțin mai mult pentru sare? Puținul acela nu va însemna mult.”
Împăratul se uită la el cu seriozitate și răspunse: „Exact lucrurile mici sunt acelea care ajung nedreptățile lumii. Lucrurile mărunte sunt ca picăturile de apă care, până la urmă, umplu un lac întreg. Marile nedreptăți ale lumii încep ca lucruri mici. Așa că mergi și cumpără sarea la prețul obișnuit.”
(Din cartea lui N.Peseschkian, Povești orientale ca instrumente de psihoterapie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu